Arborele-salcâm de miere: un arbore melifer valoros și rezistent

By | februarie 17, 2026

Arborele-salcâm de miere, cunoscut în limbaj științific sub denumirea de Gleditsia triacanthos, este o specie originară din America de Nord, dar care s-a adaptat excelent și în Europa, inclusiv în România.

Deși adesea confundat cu salcâmul clasic (Robinia pseudoacacia), arborele-salcâm de miere este o specie complet diferită, cu trăsături unice și multiple avantaje ecologice, ornamentale și apicole.

  • Caracteristici botanice ale salcâmului de miere

Arborele poate ajunge la înălțimi de 20-25 de metri, cu o coroană largă, aerisită, și un trunchi acoperit de o scoarță brăzdată, uneori însoțită de ghimpi lungi și puternici (de unde provine și numele de „triacanthos” – cu trei spini). Există însă și soiuri ornamentale fără spini, preferate în amenajările peisagistice urbane.

Frunzele sunt pinnate sau bipinnate, de culoare verde deschis, formate din numeroși foliole mici, care oferă copacului un aspect delicat. Toamna, frunzișul capătă o nuanță aurie spectaculoasă.

Florile sunt discrete, de culoare galben-verzuie, dar foarte apreciate de albine pentru conținutul bogat de nectar. Fructele apar sub formă de păstăi lungi și răsucite, maronii, care persistă adesea pe ramuri și în sezonul rece.

  • Beneficii pentru apicultură

Una dintre cele mai importante trăsături ale arborelui-salcâm de miere este capacitatea sa meliferă. Deși nu este la fel de celebru ca salcâmul alb, acest arbore produce flori bogate în nectar, fiind o sursă importantă de hrană pentru albine în perioadele secetoase sau când alte specii nu sunt înflorite.

Mierea obținută de la albinele care vizitează acest arbore este aromată, cu o textură ușoară și o culoare deschisă, având o valoare nutritivă ridicată. Din acest motiv, salcâmul de miere este tot mai frecvent plantat în fermele apicole și pădurile energetice din regiunile sudice și estice ale României.

  • Avantaje ecologice și adaptabilitate

Salcâmul de miere este extrem de rezistent la secetă, soluri sărace și condiții meteorologice dure. Datorită sistemului radicular profund, se poate dezvolta în zone aride sau afectate de eroziune, fiind folosit și pentru fixarea solului și refacerea terenurilor degradate.

De asemenea, are o bună toleranță la poluare și la condițiile urbane, motiv pentru care este tot mai des întâlnit în aliniamente stradale, parcuri și spații verzi. Soiurile ornamentale fără spini, cu frunze aurii (precum Gleditsia triacanthos ‘Sunburst’) sunt foarte apreciate în designul peisagistic.

  • Utilizări în lemnărie și gospodărie

Lemnul acestui arbore este dur, dens și rezistent la apă, fiind folosit în construcții, tâmplărie, dar și pentru mobilier rustic sau parchet. Deși nu este la fel de răspândit ca alte esențe tari, salcâmul de miere oferă un material de calitate superioară.

Frunzele și păstăile sunt, de asemenea, utilizate în unele zone ca furaj pentru animale, iar resturile lemnoase pot fi transformate în combustibil ecologic (peleți sau brichete).

Un arbore pentru viitor

Arborele-salcâm de miere este o alegere inteligentă pentru cei care caută o specie estetică, rezistentă și benefică pentru albine. Prin capacitatea sa de adaptare, valoarea meliferă și rolul său ecologic, acest arbore se conturează ca o soluție sustenabilă în peisajul tot mai afectat de schimbările climatice și poluare.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.