La nivelul încheieturii mâinii, pe partea palmei, există un canal îngust format din oasele carpiene și un ligament transversal gros. Prin el trec tendoanele flexorilor degetelor și nervul median, care asigură sensibilitatea degetului mare, arătătorului, mijlociului și a unei jumătăți din inelar.
Sindromul de tunel carpian apare când nervul median este comprimat în acest spațiu. Este cea mai frecventă neuropatie de compresie, afectând, după diverse estimări, 3-5% din populația adultă, de 2-3 ori mai frecvent femeile, cu un vârf între 40 și 60 de ani.
Semnele tipice
Amorțeala și furnicăturile în degetul mare, arătător, mijlociu și jumătatea inelarului. Degetul mic nu este afectat, pentru că are alt nerv. Simptomele sunt mai intense noaptea, trezesc pacientul, iar scuturarea mâinii le ameliorează. Gestul este atât de caracteristic încât medicii îl consideră aproape diagnostic. Dimineața, degetele par umflate și rigide, deși nu sunt vizibil umflate.
Simptomele apar la activitățile care țin încheietura îndoită: condusul, ținutul telefonului, cititul unei cărți, uscatul părului. În formele avansate, slăbiciunea mâinii: obiectele scapă, nasturii se încheie greu, iar mușchiul de la baza degetului mare se subțiază vizibil.
Cauze și factori de risc
Activitățile repetitive cu încheietura îndoită și forță, vibrațiile, frigul, cum se întâmplă la unele meserii din construcții, industrie, prelucrarea cărnii, asamblare.
Sarcina, prin retenția de lichide. Simptomele dispar, de obicei, după naștere.
Diabetul, hipotiroidismul, artrita reumatoidă, obezitatea, menopauza.
Fracturile vechi ale încheieturii.
Legătura cu munca la calculator este mai slabă decât se credea. Studiile nu au confirmat tastatura ca o cauză majoră, dar poziția greșită a încheieturii poate agrava simptomele existente.
Diagnosticul
Examinarea clinică include teste simple: menținerea încheieturilor flexate, cu dosul palmelor lipit, timp de 60 de secunde, reproduce furnicăturile, iar lovirea ușoară a zonei nervului, pe fața palmară a încheieturii, produce o senzație de curent în degete.
Electromiografia, investigația care măsoară viteza de conducere a nervului, confirmă diagnosticul, arată severitatea compresiei și exclude alte cauze, precum problemele de la nivelul coloanei cervicale.
În România, electromiografia se face la neurolog, cu bilet de trimitere în sistemul public sau contra cost, frecvent 300-600 de lei, în clinicile private.
Ecografia încheieturii arată nervul și eventualele cauze locale.
Diferențierea contează: amorțeala care cuprinde și degetul mic sau urcă spre cot indică, mai degrabă, compresia altui nerv, la cot, sau o problemă cervicală, iar tratamentul este complet diferit.
Tratamentul formelor ușoare și medii
Atela de încheietură purtată noaptea, care menține mâna în poziție neutră, dreaptă, este primul pas, cu rezultate bune la mulți pacienți în 4-6 săptămâni. Costă, în farmacii și magazinele ortopedice, 60-200 de lei.
Evitarea pozițiilor de flexie prelungită și a mișcărilor repetitive cu forță, pauzele dese.
Exercițiile de alunecare a nervului și a tendoanelor, învățate de la un kinetoterapeut.
Infiltrația cu corticosteroid în tunelul carpian, făcută de medicul specialist, reduce simptomele la mulți pacienți pentru săptămâni sau luni.
Antiinflamatoarele orale au efect limitat asupra simptomelor de compresie nervoasă.
Operația, când și cum
Operația este indicată în formele severe, cu slăbiciune musculară sau atrofie, și în cele care nu răspund la tratamentul conservator după 3-6 luni. Intervenția constă în secționarea ligamentului care formează tavanul tunelului, eliberând nervul. Se face cu anestezie locală, în regim de spitalizare de zi, în 15-20 de minute, prin tehnica deschisă, cu o incizie mică în palmă, sau endoscopic.
Furnicăturile nocturne dispar rapid. Forța mâinii revine în săptămâni sau luni, iar în formele foarte vechi, cu atrofie, recuperarea rămâne uneori incompletă. Munca de birou se reia după 1-2 săptămâni, munca fizică după 4-6 săptămâni. Operația este decontată în spitalele publice, iar în clinicile private costă, frecvent, 3.000-6.000 de lei pentru o mână.
Sindromul de tunel carpian în sarcină
Între 30 și 60% dintre femeile însărcinate raportează, în diverse studii, simptome de tip tunel carpian, mai ales în trimestrul al treilea.
Retenția de lichide, specifică sarcinii, crește presiunea în canalul carpian.
Simptomele sunt adesea bilaterale și mai intense noaptea, iar vestea bună este că, la majoritatea femeilor, ele dispar în câteva săptămâni sau luni după naștere, pe măsură ce lichidele în exces se elimină.
Atela de noapte este tratamentul de bază, sigur în sarcină.
Poziția mâinilor în timpul somnului, fără flexarea încheieturilor sub pernă, și ridicarea ușoară a brațelor pe o pernă ajută.
Infiltrațiile și operația sunt rareori necesare în sarcină.
Alăptarea, cu încheieturile flexate mult timp, poate prelungi simptomele. Pernele de alăptare, care susțin greutatea bebelușului, reduc efortul pe încheieturi.
De ce nu trebuie amânat prea mult
Compresia prelungită a nervului produce leziuni care, după un anumit punct, devin ireversibile.
Amorțeala permanentă, care nu mai dispare nici ziua, și slăbiciunea sunt semnale că diagnosticul și tratamentul nu mai pot aștepta.