Sinuzita după răceală, de cele mai multe ori virală
Sinusurile sunt cavități pline cu aer din oasele feței, în jurul nasului, sub ochi și în frunte, căptușite cu o mucoasă care produce mucus.
În timpul unei răceli, mucoasa se inflamează, orificiile de drenaj se blochează, iar mucusul se acumulează.
Rinosinuzita acută, cum o numesc medicii, afectează anual o parte importantă a adulților, iar în peste 90% dintre cazuri este produsă de virusuri, nu de bacterii.
Diferența contează enorm: antibioticul nu are niciun efect asupra virusurilor, iar în România, țară cu unul dintre cele mai mari consumuri de antibiotice din Uniunea Europeană, sinuzita este una dintre cele mai frecvente cauze de prescriere inutilă.
Simptomele
Nasul înfundat, secrețiile nazale groase, gălbui sau verzui.
Presiunea sau durerea în față, sub ochi, în frunte, la nivelul pomeților sau al dinților de sus, accentuată la aplecarea capului în față.
Scăderea mirosului, secrețiile care se scurg în gât, tusea, mai ales noaptea.
Uneori, febră moderată, oboseală, dureri de cap.
Culoarea secrețiilor nu arată dacă infecția este bacteriană. Mucusul verde apare frecvent și în sinuzitele virale.
Când poate fi bacteriană
Ghidurile medicale europene și americane folosesc câteva criterii simple pentru a suspecta o sinuzită bacteriană.
Simptomele care persistă peste 10 zile, fără ameliorare.
Simptomele severe de la început: febră peste 39 de grade, secreții purulente și durere facială intensă, 3-4 zile la rând.
Agravarea după o ameliorare inițială, așa-numita „dublă îmbolnăvire”, cu febră și durere reapărute după câteva zile de mai bine.
Chiar și în aceste situații, multe sinuzite bacteriene se vindecă fără antibiotic, iar medicul decide dacă tratamentul este necesar.
Tratamentul la domiciliu, pentru majoritatea cazurilor
Spălăturile nazale cu soluție salină, cu un dispozitiv de irigare sau cu un spray cu apă de mare izotonă sau hipertonă, curăță mucusul și reduc inflamația. Au cele mai solide dovezi dintre remediile disponibile fără rețetă.
Apa folosită pentru irigarea nazală se fierbe și se răcește sau este apă sterilă, niciodată apă direct de la robinet.
Spray-urile cu corticosteroid nazal, unele disponibile fără prescripție, reduc inflamația mucoasei și simptomele în sinuzitele care durează.
Decongestionantele nazale, spray-urile care „desfundă nasul” în câteva minute, se folosesc cel mult 3-5 zile. Folosite mai mult, produc rinita medicamentoasă, o dependență în care nasul se înfundă tot mai tare la oprirea spray-ului, o problemă frecventă, pe care otorinolaringologii o întâlnesc zilnic.
Analgezicele obișnuite reduc durerea și febra.
Inhalațiile cu abur, hidratarea și somnul cu capul ușor ridicat ajută la drenaj.
Antibioticul, când este prescris
Dacă medicul consideră că sinuzita este bacteriană și necesită tratament, antibioticul se ia exact cum a fost prescris, pe toată durata recomandată.
Antibioticele rămase de la un tratament anterior nu se folosesc „preventiv” sau la prima răceală.
Efectele secundare ale antibioticelor, diareea, candidoza, reacțiile alergice, și riscul de rezistență bacteriană sunt motivele pentru care ghidurile recomandă folosirea lor doar când beneficiul este clar.
Semnalele de alarmă
Umflarea sau roșeața în jurul ochiului, vederea dublă sau încețoșată, ochiul care nu se mai mișcă normal.
Durerea de cap foarte intensă, cu redoare de ceafă, confuzie, somnolență.
Umflarea frunții.
Febra foarte mare, care nu scade.
Aceste semne pot indica o extindere a infecției spre ochi sau spre creier, complicații rare, dar grave, care cer prezentarea la urgențe.
Sinuzita cronică
Când simptomele durează peste 12 săptămâni, medicii vorbesc despre rinosinuzita cronică. Cauzele includ inflamația persistentă a mucoasei, polipii nazali, deviația de sept, alergiile, astmul. Evaluarea se face la medicul ORL, cu endoscopie nazală și, la nevoie, tomografie computerizată a sinusurilor, decontată cu bilet de trimitere sau, în privat, cu aproximativ 400-800 de lei. Tratamentul pe termen lung combină spălăturile saline zilnice, corticosteroizii nazali și tratamentul alergiilor. Chirurgia endoscopică a sinusurilor este indicată pentru pacienții care nu răspund la tratamentul medical, cu rezultate bune la majoritatea.
Sinuzita la copii
La copiii mici, sinusurile nu sunt complet dezvoltate: sinusurile maxilare și etmoidale există de la naștere, dar cele frontale se dezvoltă abia în jurul vârstei de 7-8 ani. Răcelile copiilor de creșă și grădiniță, 6-10 pe an, sunt normale, iar nasul care curge verde câteva zile nu înseamnă sinuzită. Pediatrii suspectează o sinuzită bacteriană la copil după aceleași criterii ca la adult: simptome peste 10 zile, febră mare cu secreții purulente sau agravare după ameliorare. Spălăturile nazale cu ser fiziologic, aspiratoarele nazale pentru sugari și ridicarea ușoară a capului la somn sunt tratamentul de bază. Decongestionantele nazale pentru adulți nu se folosesc la copii, iar cele pentru copii se dau doar la recomandarea medicului, strict pe durata indicată.
Prevenția
Spălatul mâinilor și vaccinarea antigripală reduc numărul răcelilor și, implicit, al sinuzitelor.
Fumatul, inclusiv pasiv, irită mucoasa nazală și crește riscul de sinuzită cronică.
Umidificarea aerului din dormitor, iarna, când caloriferele usucă aerul la 25-30% umiditate, ajută mucoasa să-și păstreze funcția.
Tratamentul corect al alergiilor, cu spray-uri nazale și antihistaminice, previne sinuzitele repetate la persoanele alergice.